Se strânge lațul în jurul variantei ocolitoare Sud

failurepic (2)

În ședința Consiliului local al municipiului Bistrița din data de 14.11.2013, la punctul privind aprobarea actualizării Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Bistrița, am avut o intervenție referitoare la varianta ocolitoare (centura prin pădurea Codrișor): “varianta ocolitoare conform art.37 și scopul ei este altul decât cel menționat de doamna arhitect de la firma de consultanță. Nu este de a face legătura între potențiale obiective investiționale din viitor, ci variantele ocolitoare trebuie făcute pentru descongestionarea traficului din localități, pentru protecția mediului și pentru sporirea siguranței circulației pe rețeaua de drumuri expres și drumuri naționale europene, se realizează variante ocolitoare situate în afara intravilanului localităților, pe baza studiilor de trafic”.

Am avut aceasta intervenție cu scopul de a opri introducerea în PUG a aberației variantă ocolitoare prin pădurea Codrișor, dar și în urma intervenției arhitectei de la firma Blom Târgoviște care a afirmat că artera propusă va avea un rol important pentru orașul nostru pentru că va realiza legătura între două obiective investiționale viitoare (parcul industrial Sărata și Wonderland). Era clar, de atunci, scopul acestui drum. Dar, în concret, acest fapt însemna o tentativă de deturnare de fonduri publice (declarăm ca facem variantă ocolitoare dar noi vrem un drum de interes local).

Avem acum confirmarea adevăratei intenții a administrației OT Crețu de la specialiștii care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).
“În prima variantă de analiză s-a urmat traseul drumului de ocolire cuprins în PUG Bistrița. De asemenea s-a avut în vedere că accesarea rutei ocolitoare se face la Sărata, iar relocarea în drumul național după localitatea Unirea, înainte de localitatea Livezile.

S-au considerat ponderile de fluxuri actuale de trafic: tranzit turisme, camioane și autobuze, rezultând pe baza criteriului Origine-Destinație următoarele:
Se observă din prima analiză că volumele de trafic preluate sunt mai modeste, sub 2800 autoturisme, 380 camionae și 160 autobuze (volume de trafic raportate la 24 ore).

Dacă păstrăm prelungirea Drumului Cetății propusă, se observă că descărcarea se face pe Calea Moldovei, fără a aduce modificări majore pe rețeaua considerată.
Analizând efectul drumului de ocolire propus în cadrul PUG se constată că nu va ajuta prea mult descărcarea Drumului Moldovei și, în final, eficiența acestuia va fi mai mult locală, reprezentând o alternativă de deplasare pentru cei din zona în care urmează să se materializeze proiectul.

Diagrama Flow Bundle, arată volumele globale efective ce vor încărca varianta de ocolire propusă și aici rezultă încărcări sub 2180 vehicule în 24 ore, ceea ce indică o eficieță redusă a alternativei.

Analiza „drumul critic” , prin izocrona deplasărilor auto, exprimă cel mai clar care sunt premizele derulării traficului pe varianta de drum propusă.

Astfel a rezultat că drumul are o eficiență de cca 50% dpdv al atractivității. După cum se poate observa din izocrona (linia roșie), fluxurile de vehicule vor urma calea orașului și vor utiliza mai puțin ieșirea directă la Livezile. Este de altfel de așteptat să se întâmple astfel în condițiile în care s-a respectat numărul de poduri existent și ceea ce ar duce la o încărcare mai semnficativă este vitorul pol de mărfuri preconizat a se dezvolta.

Calea Moldoei va rămâne în continuare un drum foarte încărcat și va fi preferată în deplasările de tranzit.”

Cred că lucrurile sunt foarte clare. Pentru această aberație s-ar fi cheltuit foarte mulți bani, s-ar fi distrus un loc de agrement foarte important pentru bistrițeni (pădurea Codrișor) și nu s-ar fi realizat scopul unei variante ocolitoare, acela de a descongestiona traficul din localitate. Din peste 12000 autovehicule care tranzitează Bistrița, acest drum ar prelua sub 20%, deci nu și-ar realiza scopul pentru care ar trebui construit.

PMUD poate fi consultat pe siteul Primăriei Bistrița.

Pentru ambițiile primarului s-au cheltuit o grămadă de bani: Studiul de fezabilitate realizat de IPTANA privind varianta ocolitoare, referendumul din septembrie 2013, procesele pe rol la diferite instanțe, blocarea a câtorva sute de bistrițeni pentru construcții sau tranzacții imobiliare în zonă, etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *